E greu de spus in cuvinte asta. Si probabil mi'ar trebui mult timp ca sa imi pun gandurile pe foie.
Cat de frumos a fost la inceput... Vedem toata lumea doar in ochii lui verzi.
Cat de repede m'a atras in plasa lui doar cu cateva vorbe frumoase. "Ce frumosi sunt ochii tai!"; "Mai lasa'ma sa'ti vad odata ochii aia de pisica!".
Cat de usor te poti juca cu mintea si sentimentele unei copile!
"Cel mai mare defect al tau este naivitatea! Nu mai fi asa naiva! Nu'i mai baga pe toti in seama!" Pacat ca el a fost cel care a profitat cel mai mult de naivitatea mea. E usor sa manipulezi un om cand ii gasesti punctul slab.
Aproape 3 ani...la sfarsit insa mi'am dat seama ca nu stiu nimic despre el si ca ce a fost intre noi nu s'a putut numi o relatie. Eu eram mereu cea la care apela cand era greu.
Din popor se spune ca intr'o relatie cei doi implicati sa fie unu langa altu si la bine, dar si la greu. De unde atata bine?! Eu am cunoscut doar momentele grele. Cand era bine tot ce auzeam era "Abonatul Orange nu poate fi contactat."
Zicea ceva de doua persoane implicate acea zicala? Nu se pune o a 3a, nu?
Copil fara minte! Care asculta doar de el. Ce spunea lumea nu era bine.
Cate greseli am facut? Multe! Pe cele mai multe le regret. Dar cel mai mult regret ca i'am dat inima mea, increderea, respectul si multe altele.
Acum un an am avut puterea sa il las, desi la un moment dat cand a inceput sa planga in fata mea sa'mi zica ca ii pare rau si ca ma iubeste si nu vrea sa ma piarda era sa cedez. Nu am facut'o si acum tot ce simt pentru el e indiferenta. Nu ura, ura ar durea prea putin.
Nu imi imaginam viata fara el. Acum imi dau seama ca imi e mult mai bine. Am trecut peste, desi inca mai sunt momente cand imi amintesc. Amintirile sunt singurele care ne mai leaga si de care un om nu poate scapa niciodata. Prefer sa ma gandesc doar la momentele frumoase. Putine cate au fost.
Trecand peste chestiile marunte...cea mai mare durere care a pus amprenta asupra mea din relatia cu el...va ramane in inima mea mereu.
p.s: Le multumesc tuturor celor care m'au inteles sau nu, celor care m'au sfatuit cu interes sau nu. Si cel mai important celui care mi'a dat taria sa renunt definitiv la el. Cel care mi'a ridicat moralul, care m'a facut sa am iar incredere in mine. Cel care mi'a redat zambetul si mi'a dat o mie de motive pentru care trebuie sa lupt. Dar si celui care acum e langa mine si care in cateva luni mi'a arat din nou ce inseamna sa fi cu cineva. Sa iubesti. Sa fi iubit.
